Statut Biserica Creştină după Evanghelie 0638 BT p1:Layout 1.qxd

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

H O T Ă R Â R E

privind recunoașterea Statutului pentru organizarea

și funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România

În temeiul art. 29 alin. (3) și al art.108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 49 alin. (2) și (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se recunoaște Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii și cultelor,

Adrian Iorgulescu

București, 20 august 2008. Nr. 897.

ANEXĂ

S TAT U T U L

pentru organizarea și funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine

după Evanghelie din România


CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. — (1) Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, denumită în continuare BCER—UBCE, recunoaște Biblia —

Cuvântul lui Dumnezeu — ca autoritate supremă de viață.

(2) În activitatea sa, BCER—UBCE respectă Constituția și celelalte legi ale statului român.

Art. 2. — (1) Creștinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în biserici, „adunări” locale, pe baza Mărturisirii de Credință și a prevederilor prezentului statut. Ei se supun autorității Bisericii locale, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

(2) Mărturisirea de Credință reprezintă convingerile esențiale ale creștinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează unitatea de învățătură și practică a bisericilor în cadrul BCER—

UBCE.

Art. 3. — (1) BCER—UBCE este formată din totalitatea bisericilor locale care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credință și funcționează conform prezentului statut, având drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii și pentru apărarea drepturilor și libertăților religioase.

(2) BCER—UBCE este persoană juridică.

Art. 4. — Structura organizatorică a BCER—UBCE este următoarea: Biserica locală, Comunitatea zonală și Uniunea Creștină după Evanghelie din România, care sunt persoane juridice și se organizează și funcționează conform prevederilor prezentului statut.

Art. 5. — În cadrul BCER—UBCE se pot înființa și pot funcționa instituții de învățământ de toate gradele, de educație religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de caritate și filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credință, a prezentului statut și a prevederilor legale în vigoare.

Art. 6. — (1) BCER—UBCE se organizează, se administrează și funcționează în mod liber și autonom față de stat și orice altă persoană fizică ori juridică, de drept public sau privat.

(2)     BCER—UBCE nu este și nici nu poate fi angajată politic.

(3)     Conducerea BCER—UBCE și presbiterii nu pot fi membriai partidelor politice.

Art. 7. — BCER—UBCE poate solicita sprijinul instituțiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei. Ajutorul se acordă potrivit prevederilor legale în vigoare și nu poate fi condiționat.

Art. 8. — Creștinii după Evanghelie, în baza principiului de preoție universală, au dreptul și responsabilitatea de a sluji și de a mărturisi Evanghelia.

Art. 9. — Biserica locală este autonomă, în condițiile Mărturisirii de Credință și ale prezentului statut. Ea se află în raporturi de egalitate cu celelalte biserici locale și se poate asocia pentru proiecte comune cu acestea.

CAPITOLUL II Biserica locală

SECȚIUNEA 1

Definire și constituire

Art. 10. — (1) Biserica locală are personalitate juridică.

(2) Biserica locală cu personalitate juridică se înființează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioși născuți din nou, care au primit botezul Nou-Testamental și care acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credință. Biserica locală se organizează și funcționează conform prezentului statut.

Art. 11. — (1) Biserica locală se înființează prin hotărârea adunării generale de constituire. Constituirea Bisericii locale se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare, semnat de către fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are datoria de a comunica înființarea ei Comitetului zonal și UBCE, trimițând acestora câte un exemplar din procesulverbal. UBCE comunică Ministerului Culturii și Cultelor înființarea noii Biserici locale.

(2) Comitetul executiv eliberează autorizație de funcționare, cu avizul favorabil al Comunității zonale, după care Biserica locală dobândește personalitate juridică.

Art. 12. — (1) Grupul de credincioși care nu îndeplinește condițiile înființării unei Biserici locale cu personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filială a unei Biserici locale cu personalitate juridică din aceeași Comunitate zonală.

(2) Biserica filială se înființează și funcționează sub autoritatea unei biserici locale, care întreprinde demersurile necesare pentru eliberarea autorizației de funcționare.

Art. 13. — În activitatea sa, Biserica locală are următoarele obiective principale:

1.                    glorificarea lui Dumnezeu prin închinare;

2.                    creșterea spirituală a credincioșilor;

3.                    vestirea Evangheliei și misiune;

4.                    educarea în spirit creștin a tinerilor, adolescenților șicopiilor;

5.                    ajutorarea celor în nevoie.

Art. 14. — (1) Biserica locală, prin slujitorii ei, practică în conformitate cu Mărturisirea de Credință acte de cult, activități religioase și activități sociale și caritabile.

(2) Actele de cult practicate sunt următoarele:

a)  botezul Nou-Testamental;

b)  masa Domnului.

(3) Activitățile religioase practicate sunt următoarele:

a)  căsătoria;

b)  binecuvântarea;

c)  recunoașterea lucrătorilor;

d)  înmormântarea;

e)  conferințe, tabere, seminarii creștine;

f)   alte activități cu caracter creștin evanghelic.

(4) Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară în lăcașul de cult al Bisericii, în locuri publice, private sau, după caz, în case particulare — cu acordul proprietarului —, conform specificului BCER—UBCE.

Art. 15. — În îndeplinirea obiectivelor ei, conform specificului BCER—UBCE, Biserica locală organizează, în mod unilateral sau în colaborare cu alte biserici, adunări religioase obișnuite și speciale pentru mărturisirea învățăturii creștine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum și alte activități.

Art. 16. — Refuzul Comunității zonale de a aviza eliberarea autorizației de funcționare se soluționează de către Comitetul executiv. Comunitatea zonală poate contesta hotărârea

Comitetului executiv la Consiliul național.

SECȚIUNEA a 2-a

Membri și aparținători

Art. 17. — (1) Calitatea de membru al unei Biserici locale se primește în mod individual și voluntar, în urma pocăinței, credinței și a botezului Nou-Testamental, acceptând Mărturisirea de Credință a BCER—UBCE și prezentul statut.

(2)     Înscrierea în Registrul de evidență a membrilor Bisericiise face pe baza solicitării scrise.

(3)     Calitatea de membru nu poate fi exercitată în același timpdecât într-o singură Biserică locală.

Art. 18. — (1) Un membru al Bisericii locale se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de presbiteri al Bisericii unde se transferă.

(2)     Biserica locală de unde se transferă are obligația ca, întermen de 30 de zile calendaristice, să elibereze o adeverință, în care vor fi menționate datele de identificare ale solicitantului, data botezului, data de la care este membru în Biserica locală respectivă și specificarea dacă se află sau nu sub sancțiune disciplinară.

(3)     Un membru sancționat disciplinar nu se poate transferadecât după ridicarea sancțiunii de către Biserica locală care i-a aplicat-o.

Art. 19. — (1) Fiecare membru și slujitor al Bisericii locale recunoaște și se supune autorității acesteia, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

(2) Membrii și slujitorii Bisericii nu pot fi în același timp și membri ai organizațiilor cu ideologie, învățătură și practică contrare Sfintelor Scripturi.

Art. 20. — Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:

a)                   să participe activ la toate serviciile și adunările Bisericiilocale, dacă nu au intrat sub incidența unei sancțiuni

disciplinare;

b)                   să beneficieze de comuniune frățească, de sprijin moral și

asistență spirituală;

c)                   să își manifeste credința creștină și s-o promoveze prin

activități religioase și sociale;

d)                   să participe la activitățile Bisericii organizate în familii,

lăcașuri de cult, locuri publice;

e)                   să slujească și să mărturisească Evanghelia înconformitate cu darurile spirituale primite și recunoscute de Biserică, prin evanghelizare personală și publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în lăcașuri de cult și în locuri publice și private, prin conducerea grupurilor mici, precum și prin alte activități religioase. Art. 21. — Membrii Bisericii au datoria:

a)  să respecte principiile de credință și să trăiască în acord

cu învățăturile Bibliei;

b)  să recunoască și să se supună autorității Bisericii locale;

c)  să susțină Biserica locală prin mijloace financiare și/sau

materiale;

d)  să respecte Mărturisirea de Credință și prezentul statut.

Art. 22. — (1) Comitetul de presbiteri aplică sancțiuni disciplinare gradual, după caz, oricărui membru al Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la Mărturisirea de Credință, de la prezentul statut, absență îndelungată, dezbinare sau alte abateri de la conduita creștină. Sancțiunile disciplinare privesc interzicerea participării la Masa Domnului, a rugăciunii în public și a oricărei altei activități în cadrul Bisericii. Ridicarea sancțiunilor disciplinare se face de către Comitetul de presbiteri care a decis respectivele sancțiuni, în urma constatării unei pocăințe reale a celui pus sub sancțiune. Comitetul de presbiteri aduce la cunoștința Bisericii sancțiunile disciplinare aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.

(2) Sancțiunile disciplinare sunt:

a)  mustrarea în fața Comitetului de presbiteri;

b)  mustrarea în fața Bisericii;

c)  retragerea temporară a unor drepturi;

d)  excluderea.

(3) În desfășurarea activității sale, Biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii a accesului unor persoane care tulbură serviciile divine.

Art. 23. — (1) Calitatea de membru al Bisericii încetează prin transfer, retragere, excludere, absență îndelungată nejustificată, deces.

(2)     Retragerea se face prin declarație scrisă. Excluderea setransmite persoanei excluse și se comunică Adunării generale a membrilor, în urma cercetării și hotărârii Comitetului de presbiteri. Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credință, a prezentului statut, producerea de dezbinare, împărtășirea sau promovarea unor învățături străine Evangheliei sau alte acte care compromit grav mărturia de credincios.

(3)     Membrii transferați, retrași sau excluși nu au niciun dreptasupra bunurilor și valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul Bisericii. Dacă membrii retrași sau excluși au statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER—UBCE, contractul lor de muncă încetează.

Art. 24. — În urma dovezilor de pocăință ale persoanei excluse și a solicitării scrise a acesteia, Comitetul de presbiteri hotărăște reprimirea celui exclus și comunică Adunării generale această decizie. Atât excluderea, cât și reprimirea se operează în evidențele Bisericii locale.

Art. 25. — Sunt considerate aparținătoare ale Bisericii locale următoarele persoane:

a)  copiii nebotezați ai membrilor Bisericii;

b)  cele care au acceptat în scris Mărturisirea de Credință,

dar nu sunt încă botezate.

Art. 26. — (1) Aparținătorii nu beneficiază de drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autorității acesteia.

(2) Comitetul de presbiteri poate acorda asistență religioasă aparținătorilor, la cerere, respectând Mărturisirea de Credință și mărturia creștină.

Art. 27. — Copiii membrilor BCER—UBCE studiază religia în învățământul public cu profesori ce aparțin din punct de vedere confesional Alianței Evanghelice din România. În cazul în care acest lucru nu este posibil, copiii vor studia religia în bisericile locale, cu profesori recunoscuți de Uniunea Creștină după Evanghelie, denumită în continuare UCDE, și conform programei Alianței Evanghelice din România, aprobată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. De asemenea, părintele sau tutorele legal poate solicita, în scris, conducerii școlii ca elevul să nu frecventeze ora de religie. SECȚIUNEA a 3-a

Slujitori în Biserică

Art. 28. — Fiecare membru al Bisericii locale, pe baza principiului preoției universale, are dreptul să slujească lui Dumnezeu și semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite și recunoscute de Biserica locală.

Art. 29. — (1) Frații credincioși, cu o viață spirituală matură, pot sluji, sub autoritatea Bisericii locale, ca: presbiteri, învățători, evangheliști, misionari, diaconi etc.

(2) Credincioșii recunoscuți de Biserica locală pot lucra în domeniile:

a)                   conducere și administrare;

b)                   păstorire;

c)                   edificare spirituală și echipare;

d)                   proclamarea Evangheliei;

e)                   întemeiere de noi biserici;

f) tineret, adolescenți și copii;

g)                   promovarea valorilor creștine în spitale, centre deplasament, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare, aziluri și alte organizații, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

h)                   alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.

(3) Surorile credincioase, cu o viață spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite și recunoscute, sub autoritatea Bisericii locale, în:

a)                   lucrarea cu femeile, cu adolescenții și cu copiii;

b)                   domeniul muzical;

c)                   activități sociale și de caritate;

d)                   promovarea valorilor creștine în spitale, centre deplasament, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare, aziluri și alte organizații, cu respectarea prevederilor legale;

e)                   alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.

(4) Autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii este recunoscută prin exemplul personal de viață și slujire.

Art. 30. — (1) Biserica locală, prin Comitetul de presbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale și/sau administrative.

(2) Comitetul de presbiteri poate desface contractul de muncă al personalului angajat care nu își îndeplinește îndatoririle sau care se face vinovat de abateri morale, abateri de la Mărturisirea de Credință sau de la prezentul statut. SECȚIUNEA a 4-a

Organizarea și funcționarea Bisericii locale

Art. 31. — Adunarea generală constă în întrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocată anual și, în mod excepțional, poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală este convocată de către Comitetul de presbiteri cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, anunțându-se ordinea de zi. Ea funcționează regulamentar dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.

Art. 32. — (1) Adunarea generală confirmă deciziile Comitetului de presbiteri în domeniul spiritual și le validează pe cele din domeniile organizatoric și administrativ.

(2)     În domeniul spiritual, Adunarea generală confirmănumirea slujitorilor în Biserică, numirea slujitorilor din Biserică care lucrează ca misionari în țară și în străinătate, excluderea și reprimirea membrilor.

(3)     În domeniul organizatoric, Adunarea generală aprobăafilierea sau retragerea din asociații religioase, desemnarea delegațiilor Bisericii la Adunarea generală a Comunității zonale, înființarea de unități școlare și preșcolare, de educație religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de caritate și filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credință, a prezentului statut și a prevederilor legale în vigoare.

(4)     În domeniul administrativ, Adunarea generală aprobăsituația financiară a Bisericii, angajarea și desfacerea contractului de muncă al personalului, achiziționarea și înstrăinarea de bunuri mobile sau imobile. SECȚIUNEA a 5-a

Comitetul de presbiteri al Bisericii locale

Art. 33. — Comitetul de presbiteri este organul de conducere al Bisericii locale. El se întrunește lunar și ori de câte ori este nevoie, iar trimestrial își evaluează activitatea. Cu ocazia desfășurării lucrărilor Adunării generale, Comitetul de presbiteri își prezintă raportul de activitate.

Art. 34. — Comitetul de presbiteri este alcătuit dintre presbiterii Bisericii locale.

Art. 35. — Membrii Comitetului de presbiteri sunt recunoscuți în Biserică pe baza:

a)    caracterului și calităților lor de slujire, descrise în

1Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;

b)    darului primit din partea Duhului Sfânt, practicat și

recunoscut în Biserică;

c)    chemării și responsabilității pe care și le asumă în

conducere și administrare.

Art. 36. — (1) Comitetul de presbiteri conduce, supraveghează și răspunde pentru toate activitățile spirituale și administrative desfășurate în Biserica locală.

(2) Comitetul de presbiteri îndeplinește următoarele atribuții:

a)    stabilirea, motivarea și implementarea viziunii și strategiei

Bisericii locale;

b)    păstorirea și consilierea spirituală, cu obligativitatea

păstrării confidențialității;

c)    consolidarea spirituală a credincioșilor și aplicarea

învățăturilor Bibliei;

d)    păstrarea învățăturii Bibliei;

e)    pregătirea și echiparea celorlalți slujitori;

f)     cooptarea de slujitori în vederea recunoașterii lor ca

presbiteri;

g)    sprijinirea și promovarea membrilor în lucrare;

h)    recomandarea studenților pentru instituții creștine de

învățământ;

i)      coordonarea lucrătorilor din Biserică care își desfășoară

activitatea ca misionari în țară și în străinătate;

j)      colaborarea cu misionarii străini care activează sub

autoritatea Bisericii locale;

k)    angajarea și desfacerea contractului de muncă al

personalului spiritual și/sau administrativ;

l)      asigurarea disciplinei în Biserica locală.

Art. 37. — Eliberarea din slujba de presbiter a unui membru al Comitetului de presbiteri survine în următoarele situații:

a)   trăirea în păcat;

b)   abaterea de la caracterul presbiterului, definit de

1Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;

c)   abateri de la Mărturisirea de Credință și de la prezentul

statut;

d)   incapacitate fizică sau intelectuală;

e)   inactivitate în cadrul Comitetul de presbiteri.

Art. 38. — Sancționarea disciplinară a unui presbiter se realizează de către Comitetul de presbiteri, cu aducerea cazului la cunoștința Bisericii locale.

Art. 39. — (1) Suspendarea Comitetului de presbiteri se face la solicitarea scrisă a majorității simple a membrilor Bisericii locale sau a majorității absolute a membrilor Comitetului de presbiteri.

(2)     Comitetul zonal poate hotărî măsuri disciplinare, mergândpână la suspendarea Comitetului de presbiteri, cu avizul Comitetului executiv, pentru abateri de la Mărturisirea de Credință și de la prezentul statut, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a conduce Biserica locală.

(3)     Interimatul se realizează prin delegare de cătreComunitatea zonală.

Art. 40. — Reprezentarea intereselor Bisericii locale se face prin delegare de către Comitetul de presbiteri. SECȚIUNEA a 6-a

Patrimoniul Bisericii locale

Art. 41. — (1) Biserica locală poate avea în proprietate bunuri mobile și imobile după cum urmează:

a)  case de rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor și terenurile

aferente;

b)  alte clădiri cu dotările lor;

c)  terenuri agricole;

d)  bibliotecă;

e)  cimitir;

f)    mijloace auto;

g)  unități de învățământ, de caritate, centre de plasament,

aziluri, cu bunurile mobile specifice acestora, și altele.

(2)     Bunurile sacre ale Bisericii sunt: casele de rugăciune,lăcașurile de cult, cu terenurile și anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și activităților religioase. Ele sunt imprescriptibile și insesizabile, conform prevederilor legale în vigoare.

(3)     Înstrăinarea caselor de rugăciune și a terenurilor aferentese face de către Biserica locală, cu avizul Comitetului zonal și al Comitetului executiv.

Art. 42. — Biserica locală gestionează patrimoniul propriu, prin Comitetul de presbiteri, cu respectarea legislației în vigoare și a prezentului statut. 

Art. 43. — (1) Biserica locală se întreține prin contribuția membrilor ei.

(2)     Biserica locală, potrivit legii și cu respectarea moralitățiicreștine, poate primi daruri, contribuții, donații, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor și aparținătorilor ei, ale unor persoane fizice sau ale unor organizații din țară ori din străinătate. Acestea se contabilizează conform legii.

(3)     Niciunul dintre bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nupoate face obiectul revendicărilor ulterioare.

Art. 44. — Biserica locală are îndatorirea să contribuie la susținerea financiară a BCER—UBCE la nivel local, zonal și național, conform hotărârilor organelor statutare.

Art. 45. — Ștampila Bisericii locale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanță de 5 mm unul de altul, între care se înscriu inițialele BCER—UBCE. În interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii și, după caz, sigla și numele Bisericii.

Art. 46. — (1) Biserica locală încetează să mai existe în momentul în care nu își mai îndeplinește scopul.

(2)     În cazul în care Biserica locală se va abate de laMărturisirea de Credință și de la prezentul statut, acesteia i se va retrage autorizația de funcționare de către Comitetul executiv, la propunerea Comunității zonale.

(3)     În aceste cazuri, patrimoniul Bisericii locale va fi preluatde deplin drept de către BCER—UBCE, în prezența unui delegat din partea Comitetului executiv, pe bază de procesverbal; repartizarea se face de către Consiliul național, la propunerea Comitetului zonal.

Art. 47. — (1) Bisericile locale creștine după Evanghelie și asociațiile de biserici creștine după Evanghelie din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credință și recunosc prezentul statut, se pot afilia la BCER—UBCE, pe bază de protocol.

(2) Bisericile locale creștine după Evanghelie din străinătate care s-au afiliat la BCER—UBCE își vor desemna reprezentanți în organele de coordonare, conducere și reprezentare ale UCDE, în conformitate cu prevederile prezentului statut.

CAPITOLUL III Comunitatea zonală

SECȚIUNEA 1

Definire și constituire

Art. 48. — (1) Comunitatea zonală este o asociere a bisericilor locale de pe raza unuia sau a mai multor județe limitrofe, realizată în scopul de a colabora la proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activitățile lor și de a avea un mijloc de reprezentare în fața autorităților și în relațiile cu UCDE, în limitele competenței sale.

(2)     Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o zonă.Participarea la proiectele zonei este opțională.

(3)     Comunitatea zonală se organizează și funcționează curespectarea prezentului statut și a Mărturisirii de Credință.

(4)     Un grup de minimum 10 biserici locale cu personalitatejuridică din același județ sau din județe limitrofe poate solicita înființarea unei comunități zonale. Comunitatea ia ființă după obținerea acordului Consiliului național, în urma avizului Comitetului executiv.

(5)     Fiecare comunitate zonală trebuie să facă parte din

BCER—UBCE.

(6)     În aceeași localitate nu pot funcționa două comunitățizonale.

Art. 49. — (1) Pentru obținerea personalității juridice, Comunitatea zonală va adresa UCDE o cerere scrisă, care va fi însoțită de următoarele documente:

a)       procesul-verbal al Adunării generale, din care să rezulte căminimum trei pătrimi din numărul reprezentanților împuterniciți de bisericile locale pentru Adunarea generală respectivă solicită

Consiliului național dobândirea personalității juridice;

b)       solicitarea scrisă a bisericilor din Comunitatea zonală, caredoresc acordarea personalității juridice, semnată de membrii comitetelor locale de presbiteri.

(2)     Procesul-verbal va fi semnat și de către membrulComitetului executiv care a participat la Adunarea generală.

(3)     Eliberarea și retragerea autorizației de funcționare aComunității zonale ca persoană juridică se fac de către Comitetul executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului național.

Art. 50. — Bisericile aparținând unei naționalități conlocuitoare se pot constitui în comunități etnice, similare celor zonale, cu obligația menținerii unității  BCER — UBCE. În acest caz, comunitatea poartă numele naționalității respective. SECȚIUNEA a 2-a

Adunarea generală a Comunității zonale

Art. 51. — (1) Adunarea generală a Comunității zonale este organul de conducere al Comunității zonale.

(2)     Adunarea generală a Comunității zonale este alcătuitădin delegați ai bisericilor locale din zonă, în proporție de 1 la 30 de membri.

(3)     Bisericile locale cu mai puțin de 30 de membri au dreptulla un delegat.

Art. 52. — (1) Adunarea generală a Comunității zonale se întrunește cel puțin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul zonal cu 30 de zile înainte de întâlnire. Adunarea generală a Comunității zonale este valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din numărul delegaților.

(2) Dacă nu se întrunește numărul de delegați potrivit alin. (1), ședința se suspendă două ore și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea de trei pătrimi din numărul celor prezenți.

Art. 53. — Adunarea generală a Comunității zonale îndeplinește următoarele atribuții:

a)  aprobă schema de personal întocmită de Comitetul zonal;

b)  stabilește contribuția anuală pentru susținerea Comunității

zonale, la propunerea Comitetului zonal;

c)  decide achiziționarea  și înstrăinarea de bunuri mobile și

imobile;

d)  decide asupra modului de administrare a patrimoniului

Comunității zonale;

e)  aprobă și descarcă bugetul anual al Comitetului zonal;

f)    propune Comitetului executiv suspendarea autorizației de

funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de criză.

Art. 54. — (1) Adunarea generală are caracter electiv, de regulă o dată la 4 ani, când alege:

a)       Comitetul zonal dintre presbiterii desemnați de către

bisericile locale;

b)       președintele, vicepreședintele și secretarul Comunitățiizonale, după caz;

c)       coordonatorii de comisii;

d)       reprezentanții comitetelor zonale în Consiliul național, înproporție de 1 la 600 de membri ai Comunității zonale, și delegații pentru Conferința națională a BCER—UBCE, dintre membrii Comitetului zonal, în proporție de 1 la 200 de membri;

e)       2 sau 3 cenzori cu atribuția de a controla gestiuneaComunității zonale și de a întocmi rapoarte către Adunarea generală anuală.

(2) La Adunarea generală electivă participă cu statut de invitat un membru al Comitetului executiv. SECȚIUNEA a 3-a

Comitetul zonal al Comunității zonale

Art. 55. — (1) Comitetul zonal este organul permanent de îndrumare și asistență al Comunității zonale, fiind compus din 5 până la 17 membri.

(2)                 Comitetul zonal se întrunește cel puțin o dată la 3 luni.

(3)                 Comitetul zonal este valabil constituit dacă sunt prezentecel puțin două treimi din numărul membrilor.

(4)                 Deciziile Comitetului zonal se iau cu majoritatea absolută.

Art. 56. — În cazul în care un membru al Comitetului zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va coopta un membru al Adunării generale al Comunității zonale, urmând ca prima Adunare generală a Comunității zonale să aprobe cooptarea sau să aleagă altă persoană.

Art. 57. — Comitetul zonal îndeplinește următoarele atribuții:

a)                   coordonează activitatea Comunității zonale între adunările

generale;

b)                   menține legătura cu comitetele bisericilor locale;

c)                   urmărește aplicarea Mărturisirii de Credință și a

prezentului statut în activitatea bisericilor;

d)                   sprijină bisericile locale în probleme de reprezentare,

organizare, funcționare și disciplină, la cerere;

e)                   încurajează și sprijină material și spiritual înființarea de noi

biserici;

f) avizează înființarea de noi biserici;

g)                   organizează programe de învățământ și cursuri biblice;

h)                   acordă ajutor material bisericilor și persoanelor aflate în

nevoie;

i) sprijină și organizează tabere pentru tineret, adolescenți și

copii;

j) sprijină material și spiritual activitatea în case de odihnă,aziluri de bătrâni, centre de plasament, edituri, tipografii, școli, studiouri de radio și televiziune și alte activități organizate în cadrul Comunității zonale;

k)                   întocmește schema de personal a Comunității zonale,angajează, desface contractul de muncă și coordonează

activitatea  personalului;

l) solicită Comitetului executiv avizarea suspendării unuicomitet de presbiteri al unei biserici locale aflate în situație de criză;

m)                  propune Adunării generale suspendarea autorizației de

funcționare a unei biserici locale aflate în situație de criză;

n)                   duce la îndeplinire hotărârile și sarcinile încredințate deAdunarea generală, precum și pe cele încredințate de BCER—

UBCE;

o)                   transmite către Comitetul executiv procesul-verbal întocmit

cu ocazia Adunării generale elective a Comunității zonale;

p)                   aprobă membrii comisiilor de lucru propuși decoordonatorii acestora;

r)   propune spre aprobare Adunării generale cuantumul

contribuției anuale de susținere a zonei;

s)  propune dezvoltarea de strategii zonale;

ș) hotărăște asupra cheltuielilor necesare susținerii activității Comunității zonale.

Art. 58. — Întrunirile Comitetului zonal sunt conduse de către președinte, vicepreședinte și secretar, după caz, și de un prezidiu ales.

Art. 59. — Comitetul zonal emite hotărâri care sunt semnate de către persoanele desemnate. Reprezentarea intereselor Comunității zonale pe plan oficial se va face prin delegări de către Comitetul zonal.

Art. 60. — Președintele duce la îndeplinire hotărârile Comitetului zonal. El îndrumă și coordonează activitatea personalului angajat.

Art. 61. — Secretarul Comunității zonale îndeplinește următoarele atribuții:

a)                   asigură  corespondența Comunității zonale;

b)                   întocmește procesele-verbale ale Adunării generale

zonale și ale ședințelor Comitetului zonal;

c)                   asigură orice alte evidențe necesare activității Comunității

zonale;

d)                   transmite în scris bisericilor locale hotărârile luate deComitetul zonal.

Art. 62. — (1) În cadrul Comunității zonale funcționează următoarele comisii:

a)  învățământ — mass-media;

b)  tineret — adolescenți — copii;

c)  păstorire — disciplină;

d)  evanghelizare — misiune;

e)  financiar — juridic;

f)   construcții — ajutorări.

(2)     Comunitatea zonală poate înființa și alte comisii.

(3)     În fiecare comisie, compusă din 2 până la 8 membri, vaactiva un coordonator. Coordonatorii acestor comisii sunt de drept membri în Comitetul zonal.

(4)     Fiecare membru al Comitetului zonal face parte dintr-ocomisie.

(5)     Membrii Comitetului executiv ai UCDE nu pot avearesponsabilități de coordonare în comunitățile zonale SECȚIUNEA a 4-a

Patrimoniul Comunității zonale

Art. 63. — (1) Comunitatea zonală are patrimoniu propriu.

Acesta poate fi compus din:

a)  clădiri și terenuri;

b)  edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru

radio și televiziune;

c)  echipamente tehnice;

d)  mijloace auto;

e)  alte bunuri mobile și imobile.

(2)     Înstrăinarea bunurilor din patrimoniu se face numai cuhotărârea Adunării generale a Comunității zonale, iar înstrăinarea clădirilor și a terenurilor din patrimoniu se face și cu avizul Comitetului executiv.

(3)     Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune, lăcașurile decult, cu terenurile și anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și activităților religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile și insesizabile, conform dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 64. — Patrimoniul Comunității zonale provine și se întreține din contribuția bisericilor componente, prin donații și/sau sponsorizări din țară și din străinătate.

Art. 65. — Ștampila Comunității zonale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice aflate la distanța de 5 mm unul de altul, între care se înscriu inițialele „BCER—UBCE”. În interiorul cercului mic se înscriu cuvintele „Comunitatea zonală”, urmate de numele zonei.

Art. 66. — (1) Desființarea unei comunități zonale sau etnice a bisericilor creștine după Evanghelie se poate face de către Adunarea generală a Comunității zonale sau etnice, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor ei. Convocarea se face de către Comitetul zonal, cu cel puțin 30 de zile înainte. Hotărârea desființării Comunității zonale se aprobă cu cel puțin trei pătrimi din numărul voturilor celor prezenți. De asemenea, Adunarea generală a Comunității zonale va decide repartizarea patrimoniului, cu avizul Consiliului național.

(2) Divizarea sau comasarea unei comunități zonale sau etnice existente se face prin hotărâre a Consiliului național, la inițiativa Comunității zonale respective.

CAPITOLUL IV

Uniunea Creștină după Evanghelie

SECȚIUNEA 1

Definire

Art. 67. — (1) Uniunea Creștină după Evanghelie este organul național de reprezentare a intereselor BCER—UBCE și un mijloc de slujire și asistență acordată bisericilor creștine după Evanghelie locale și celorlalte părți componente ale BCER— UBCE.

(2)                 UCDE nu este ierarhie ecleziastică.

(3)                 Organele de coordonare, conducere și reprezentare aleUCDE sunt: Conferința națională, Consiliul național, Comitetul executiv.

SECȚIUNEA a 2-a

Conferința națională a BCER—UBCE

Art. 68. — (1) Conferința națională a BCER—UBCE este structura națională de coordonare și îndrumare a BCER— UBCE.

(2)     Conferința națională se întrunește în mod ordinar o datăla 4 ani și are caracter electiv și, în mod extraordinar, la cererea scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului național.

(3)     Conferința națională a BCER—UBCE este compusă dindelegații comunităților zonale, aleși în proporție de un delegat la 200 de membri.

Art. 69. — (1) Convocarea Conferinței naționale se face de către Comitetul executiv, ca urmare a deciziei Consiliului național al BCER—UBCE, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris comunităților zonale locul, data și ordinea de zi. Conferința națională este valabil întrunită dacă participă cel puțin trei pătrimi din numărul delegaților.

(2) Dacă nu se întrunește numărul de delegați potrivit alin.(1), ședința se suspendă două ore și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se vor lua cu majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenți.

Art. 70. — Conferința națională este condusă de președintele UCDE și de un prezidiu desemnat de Consiliul național. Conferința națională electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un prezidiu ales.

Art. 71. — (1) Conferința națională îndeplinește următoarele atribuții:

a)       alege prin vot secret membrii Comitetului executiv dintre

membrii Consiliului național;

b)       hotărăște asupra problemelor doctrinare, de viziune șistrategie, propuse de Comitetul executiv și aprobate de Consiliul național;

c)       aprobă modificările la prezentul statut cu majoritate de

două treimi din numărul delegaților prezenți;

d)       aprobă prin vot Mărturisirea de Credință, precum șimodificările conținutului acesteia, la propunerea Consiliului național, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.

(2) Hotărârile Conferinței naționale sunt obligatorii pentru toate părțile componente ale BCER—UBCE.

SECȚIUNEA a 3-a

Consiliul național

Art. 72. — (1) Consiliul național este structura de conducere, coordonare și control al BCER—UBCE, între sesiunile

Conferinței naționale.

(2)     Consiliul național este alcătuit din reprezentanțiicomunităților zonale, aleși în proporție de 1 la 600 din numărul membrilor. În cazul în care nu au demisionat sau nu au fost demiși, membrii Comitetului executiv care și-au încheiat mandatul sunt de drept membri ai Consiliului național pentru următorul mandat, fără să afecteze norma de reprezentare a Comunității zonale din care fac parte.

(3)     Consiliul național se întrunește de două ori pe an și ori decâte ori este nevoie.

(4)     Convocarea Consiliului național se face de cătreComitetul executiv cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data și ordinea de zi.

(5)     Consiliul național este valabil întrunit dacă participă celpuțin trei pătrimi din numărul membrilor acestuia.

(6)     Dacă nu se întrunește numărul de delegați potrivitalin. (5), ședința se suspendă două ore și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenți.

Art. 73. — (1) Consiliul național  îndeplinește următoarele atribuții:

a) îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv și

a comisiilor de specialitate;

b)                   urmărește respectarea  Mărturisirii de Credință și a

prezentului statut;

c)                   îndrumă și controlează activitatea financiară a Comitetului

executiv prin comisia financiară;

d)                   propune Conferinței naționale modificări ale prezentului

statut sau ale Mărturisirii de Credință;

e)                   confirmă rectorul Institutului Teologic Creștin după

Evanghelie „Timotheus”, ales de Senatul institutului;

f) revocă rectorul Institutului Teologic Creștin dupăEvanghelie „Timotheus”, ales de Senatul institutului, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credință sau trăire în păcat;

g)                   aprobă prin vot excluderea din BCER—UBCE a uneiBiserici locale, la propunerea Adunării generale a Comunității zonale respective, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor prezenți, pentru abateri de la Mărturisirea de Credință și/sau de la prezentul statut. Patrimoniul Bisericii va rămâne în proprietatea Comunității zonale sau, după caz, a BCER—

UBCE;

h)                   aprobă moțiuni privitoare la morală, libertate religioasă,precum și alte probleme de interes major, la propunerea

Comitetului executiv;

i) aprobă afilierea BCER—UBCE la organizații religioase din

țară sau din străinătate ori retragerea din acestea;

j) aprobă afilierea la BCER—UBCE a bisericilor localecreștine după Evanghelie din străinătate, la propunerea

Comitetului executiv;

k)                   convoacă Conferința națională extraordinară, prinComitetul executiv, la solicitarea scrisă a cel puțin două treimi din numărul membrilor Consiliului național;

l) aprobă organigrama de funcționare a Comitetului executiv;

m)                  stabilește nivelul contribuției anuale pentru susținerea

activității generale a BCER—UBCE;

n)                   aprobă înființarea unor comisii, departamente de lucru,

când este nevoie;

o)                   duce la îndeplinire orice alte atribuții  încredințate deConferința națională.

(2) În luarea hotărârilor, votul președintelui decide în caz de paritate.

Art. 74. — (1) În cadrul BCER—UBCE funcționează următoarele comisii naționale:

1.  învățământ — mass-media;

2.  tineret — adolescenți — copii;

3.  păstorire — disciplină;4. misiune — evanghelizare; 5. financiar — juridic.

(2)     La nivel național se pot înființa și alte departamente delucru.

(3)     Fiecare comisie este condusă de 3 consilieri aleși deConsiliul național.

(4)     Coordonatorii comisiilor comunităților zonale sunt membriîn comisiile naționale similare.

(5)     Fiecare membru al Consiliului național are datoria săsprijine activitatea unei comisii naționale.

Art. 75. — Comisiile naționale îndeplinesc următoarele atribuții:

a)       sprijină prin recomandări  activitatea Comitetului executiv;

b)       fac recomandări pentru programa de învățământ propusăde conducerea unităților de învățământ cu pregătire teologică și pregătire generală ce ființează în cadrul BCER—UBCE;

c)       propun Comitetului executiv linii directoare cu privire la

problemele doctrinare de viziune și strategie;

d)       propun soluții Comitetului executiv pentru rezolvareaproblemelor majore ale BCER—UBCE între întrunirile

Consiliului național pe probleme specifice;

e)       propun Comitetului executiv subiecte pentru ordinea de zia Consiliului național.

SECȚIUNEA a 4-a

Comitetul executiv

Art. 76. — (1) Comitetul executiv este organul de reprezentare și conducere al BCER—UBCE și este ales de Conferința națională dintre membrii Consiliului național, pentru o perioadă de 4 ani.

(2) Comitetul executiv este compus din președinte, vicepreședinte și secretar general.

Art. 77. — Comitetul executiv  îndeplinește următoarele atribuții:

a)                   coordonează activitatea BCER—UBCE  între întâlnirile

Consiliului național;

b)                   duce la îndeplinire hotărârile Conferinței naționale și ale

Consiliului național;

c)                   informează Consiliul național asupra activităților

desfășurate între sesiunile acestuia;

d)                   reprezintă interesele BCER—UBCE în fața statului;

e)                   reprezintă interesele BCER—UBCE în relațiile

interconfesionale naționale și internaționale;

f) hotărăște data convocării Consiliului național;

g)                   angajează și desface contractul de muncă  al personalului,conform organigramei de funcționare aprobate de Consiliul național;

h)                   prezintă raport de activitate în fața Conferinței naționale;

i) convoacă, în termen de 45 de zile, Conferința naționalăextraordinară, la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului național;

j) emite decizii interne sau hotărâri în cadrul activității sale

curente;

k)                   mediază, la cerere, între structurile componente ale

BCER—UBCE;

l) aprobă suspendarea Comitetului de presbiteri, la

propunerea Comitetului zonal;

m)                  propune Consiliului național anularea autorizației de

funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de criză;

n)                   coordonează editarea publicației centrale a BCER—

UBCE;

o)                   emite deciziile referitoare la personalul angajat;

p)                   îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa deConsiliul național.

Art. 78. — Președintele  îndeplinește următoarele atribuții:

a)  reprezintă BCER—UBCE atât pe plan intern, cât și extern;

b)  coordonează activitatea Comitetului executiv;

c)  coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul

național;

d)  participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor

generale zonale și vizitează bisericile locale;

e)  semnează împreună cu secretarul general documentele

financiare ale BCER—UBCE.

Art. 79. — Vicepreședintele îndeplinește următoarele atribuții:

a)  coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul

național;

b)  participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor

generale zonale și vizitează bisericile locale;

c)  înlocuiește președintele în lipsa acestuia, cu delegare.

Art. 80. — Secretarul general îndeplinește următoarele atribuții:

a)                   coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul

național;

b)                   înlocuiește președintele în lipsa acestuia și avicepreședintelui, cu delegare;

c)                   participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor

generale zonale și vizitează bisericile locale;

d)                   coordonează activitatea angajaților UCDE;

e)                   transmite convocările pentru întrunirile Consiliului național

și ale Conferinței naționale;

f) semnează împreună cu președintele documentele

financiare ale UCDE.

SECȚIUNEA a 5-a

Consilieri naționali

Art. 81. — (1) Consilierii comisiilor naționale îndeplinesc următoarele atribuții:

a)    coordonează activitatea comisiei pe care o conduc,

împreună cu reprezentantul Comitetului executiv;

b)    prezintă raport de activitate în fața Consiliului național o

dată pe an;

c)    creează și implementează o viziune și strategie în

domeniul lor de activitate.

(2) Comisiile naționale se întâlnesc cel puțin o dată pe an, iar convocarea o fac membrii Comitetului executiv cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data și ordinea de zi.

SECȚIUNEA a 6-a

Instituții de învățământ

Art. 82. — În cadrul BCER—UBCE  pot funcționa instituții de învățământ de grad universitar și preuniversitar. Relațiile dintre BCER—UBCE și instituțiile de învățământ se stabilesc pe bază de protocol. Școlile biblice existente pot încheia parteneriate cu BCER—UBCE, conform prezentului statut.

Art. 83. — (1) Fiecare instituție de învățământ care a încheiat protocol va avea în bordul de coordonare reprezentanți numiți de conducerea părților componente ale BCER—UBCE de care aparțin, cu acordul conducerii școlii biblice respective.

(2)     Denunțarea protocolului sau retragerea autorizației defuncționare eliberate de UCDE duce la încetarea activității de învățământ a instituției respective în cadrul BCER—UBCE.

(3)     Odată cu denunțarea protocolului sau cu retragereaautorizației de funcționare eliberate de UCDE, avizul dat la înființare se retrage.

(4)     UCDE poate înființa școli biblice cu personalitate juridică.


Art. 84. — În cadrul BCER—UBCE funcționează Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus“, cu personalitate juridică. Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” funcționează în conformitate cu legislația în vigoare și sub autoritatea Consiliului național, pe bază de autorizație eliberată de UCDE. Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus“ se supune controlului financiar al comisiei financiare.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Art. 85. — Biserica locală, Comunitatea zonală și toate părțile componente ale BCER—UBCE sunt obligate să transmită date cu caracter general solicitate de UCDE.

Art. 86. — (1) Bugetul UCDE se realizează din cotizația fiecărei Biserici locale, în funcție de numărul de membri.

(2) Se pot realiza venituri și din alte surse financiare.

Art. 87. — Controlul financiar intern se efectuează prin personal specializat, conform dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 88. — (1) BCER—UBCE și/sau UCDE dețin în proprietate bunuri mobile și imobile necesare desfășurării în bune condiții a activității acestora.

(2) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune, lăcașurile de cult, cu terenurile și anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și activităților religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile și insesizabile, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 89. — BCER—UBCE are două categorii de personal: a) personal specific activității spirituale;

b) personal tehnico-administrativ de specialitate.

Art. 90. — UCDE își alege, numește și angajează  personalul necesar din cadrul membrilor BCER—UBCE.

Art. 91. — (1) Comitetul executiv poate desface contractul de muncă al angajaților UCDE în cazul în care aceștia s-au făcut vinovați de încălcarea Mărturisirii de Credință și a prezentului statut, precum și pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.

(2) Pentru personalul prevăzut la art. 89 lit. a) este necesar avizul Comitetului zonal.

Art. 92. — Hotărârile luate și actele încheiate în cadrul BCER— UBCE cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

Art. 93. — Ștampila BCER—UBCE va fi rotundă, cu diamentrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la o distanță de 5 mm, între care se înscrie: BCER—UBCE. Periferia cercului este simplă. În interiorul cercului mic se află sigla.

Art. 94. — Folosirea denumirii „Cultul Creștin după Evanghelie din Republica Populară Română”, recunoscut pe baza Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările și completările ulterioare, și Decretului nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Cultului Creștin după Evanghelie din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare, sub care au funcționat Bisericile Creștine după Evanghelie din România, încetează odată cu aprobarea prezentului statut și se va folosi numai denumirea „Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie”. Art. 95. — Sediul UCDE este în București.

Art. 96. — (1) Prezentul statut a fost aprobat de Conferința națională a BCER—UBCE din data de 13 octombrie 2007.

(2)     Modificările și completările la prevederile prezentuluistatut se vor face prin hotărâre a Conferinței naționale a BCER —

UBCE.

(3)     Pentru viața internă a BCER—UBCE modificările șicompletările făcute de Conferința națională își produc efectul din momentul aprobării.

(4)     Acestea vor urma procedura aplicată la aprobareaprezentului statut.

sursă: bcev.ro