HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â
R E
privind
recunoașterea Statutului pentru organizarea
și
funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie din România — Uniunea
Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
În temeiul art. 29 alin. (3) și al
art.108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 49 alin. (2)
și (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general
al cultelor,
Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se recunoaște
Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Creștine după Evanghelie
din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
culturii și cultelor,
Adrian Iorgulescu
București, 20 august 2008. Nr. 897.
ANEXĂ
S TAT U T U L
pentru organizarea și funcționarea Bisericii Creștine
după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine
după Evanghelie din România
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Biserica Creștină
după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din
România, denumită în continuare BCER—UBCE,
recunoaște Biblia —
Cuvântul lui Dumnezeu — ca autoritate supremă de viață.
(2) În activitatea sa, BCER—UBCE
respectă Constituția și celelalte legi ale statului român.
Art. 2. — (1) Creștinii după
Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în biserici, „adunări”
locale, pe baza Mărturisirii de Credință și a prevederilor prezentului statut.
Ei se supun autorității Bisericii locale, exercitată prin Comitetul de presbiteri.
(2) Mărturisirea de Credință
reprezintă convingerile esențiale ale creștinilor după Evanghelie, pe baza
cărora se realizează unitatea de învățătură și practică a bisericilor în cadrul
BCER—
UBCE.
Art. 3. — (1) BCER—UBCE este
formată din totalitatea bisericilor locale care, în mod liber, au adoptat
Mărturisirea de Credință și funcționează conform prezentului statut, având
drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii și pentru
apărarea drepturilor și libertăților religioase.
(2) BCER—UBCE este persoană juridică.
Art. 4. — Structura organizatorică
a BCER—UBCE este următoarea: Biserica locală, Comunitatea zonală și Uniunea
Creștină după Evanghelie din România, care sunt persoane juridice și se
organizează și funcționează conform prevederilor prezentului statut.
Art. 5. — În cadrul BCER—UBCE se
pot înființa și pot funcționa instituții de învățământ de toate gradele, de
educație religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de
caritate și filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de
Credință, a prezentului statut și a prevederilor legale în vigoare.
Art. 6. — (1) BCER—UBCE se
organizează, se administrează și funcționează în mod liber și autonom față de
stat și orice altă persoană fizică ori juridică, de drept public sau privat.
(2) BCER—UBCE
nu este și nici nu poate fi angajată politic.
(3) Conducerea
BCER—UBCE și presbiterii nu pot fi membriai partidelor politice.
Art. 7. — BCER—UBCE poate solicita
sprijinul instituțiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei.
Ajutorul se acordă potrivit prevederilor legale în vigoare și nu poate fi
condiționat.
Art. 8. — Creștinii după
Evanghelie, în baza principiului de preoție universală, au dreptul și
responsabilitatea de a sluji și de a mărturisi Evanghelia.
Art. 9. — Biserica locală este
autonomă, în condițiile Mărturisirii de Credință și ale prezentului statut. Ea
se află în raporturi de egalitate cu celelalte biserici locale și se poate
asocia pentru proiecte comune cu acestea.
CAPITOLUL II Biserica
locală
SECȚIUNEA 1
Definire și constituire
Art. 10. — (1) Biserica locală are personalitate juridică.
(2) Biserica locală cu
personalitate juridică se înființează prin unirea de bunăvoie a minimum 15
credincioși născuți din nou, care au primit botezul Nou-Testamental și care
acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credință. Biserica locală se
organizează și funcționează conform prezentului statut.
Art. 11. — (1) Biserica locală se
înființează prin hotărârea adunării generale de constituire. Constituirea
Bisericii locale se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 3 exemplare,
semnat de către fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are
datoria de a comunica înființarea ei Comitetului zonal și UBCE, trimițând
acestora câte un exemplar din procesulverbal. UBCE comunică Ministerului
Culturii și Cultelor înființarea noii Biserici locale.
(2) Comitetul executiv eliberează
autorizație de funcționare, cu avizul favorabil al Comunității zonale, după
care Biserica locală dobândește personalitate juridică.
Art. 12. — (1) Grupul de
credincioși care nu îndeplinește condițiile înființării unei Biserici locale cu
personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filială a unei Biserici
locale cu personalitate juridică din aceeași Comunitate zonală.
(2) Biserica filială se înființează
și funcționează sub autoritatea unei biserici locale, care întreprinde
demersurile necesare pentru eliberarea autorizației de funcționare.
Art. 13. — În activitatea sa,
Biserica locală are următoarele obiective principale:
1.
glorificarea lui Dumnezeu prin închinare;
2.
creșterea spirituală a credincioșilor;
3.
vestirea Evangheliei și misiune;
4.
educarea în spirit creștin a tinerilor, adolescenților
șicopiilor;
5.
ajutorarea celor în nevoie.
Art. 14. — (1) Biserica locală,
prin slujitorii ei, practică în conformitate cu Mărturisirea de Credință acte
de cult, activități religioase și activități sociale și caritabile.
(2) Actele de cult practicate sunt următoarele:
a) botezul
Nou-Testamental;
b) masa
Domnului.
(3) Activitățile religioase practicate sunt următoarele:
a) căsătoria;
b) binecuvântarea;
c) recunoașterea
lucrătorilor;
d) înmormântarea;
e) conferințe,
tabere, seminarii creștine;
f) alte
activități cu caracter creștin evanghelic.
(4) Activitățile prevăzute la alin.
(1) se desfășoară în lăcașul de cult al Bisericii, în locuri publice, private
sau, după caz, în case particulare — cu acordul proprietarului —, conform
specificului BCER—UBCE.
Art. 15. — În îndeplinirea
obiectivelor ei, conform specificului BCER—UBCE, Biserica locală organizează,
în mod unilateral sau în colaborare cu alte biserici, adunări religioase
obișnuite și speciale pentru mărturisirea învățăturii creștine evanghelice,
predicarea Evangheliei, precum și alte activități.
Art. 16. — Refuzul Comunității
zonale de a aviza eliberarea autorizației de funcționare se soluționează de
către Comitetul executiv. Comunitatea zonală poate contesta hotărârea
Comitetului executiv la Consiliul național.
SECȚIUNEA a 2-a
Membri și aparținători
Art. 17. — (1) Calitatea de membru
al unei Biserici locale se primește în mod individual și voluntar, în urma
pocăinței, credinței și a botezului Nou-Testamental, acceptând Mărturisirea de
Credință a BCER—UBCE și prezentul statut.
(2) Înscrierea
în Registrul de evidență a membrilor Bisericiise face pe baza solicitării
scrise.
(3) Calitatea
de membru nu poate fi exercitată în același timpdecât într-o singură Biserică
locală.
Art. 18. — (1) Un membru al
Bisericii locale se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o
solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de presbiteri al Bisericii unde
se transferă.
(2) Biserica
locală de unde se transferă are obligația ca, întermen de 30 de zile
calendaristice, să elibereze o adeverință, în care vor fi menționate datele de
identificare ale solicitantului, data botezului, data de la care este membru în
Biserica locală respectivă și specificarea dacă se află sau nu sub sancțiune
disciplinară.
(3) Un membru
sancționat disciplinar nu se poate transferadecât după ridicarea sancțiunii de
către Biserica locală care i-a aplicat-o.
Art. 19. — (1) Fiecare membru și
slujitor al Bisericii locale recunoaște și se supune autorității acesteia,
exercitată prin Comitetul de presbiteri.
(2) Membrii și slujitorii Bisericii
nu pot fi în același timp și membri ai organizațiilor cu ideologie, învățătură
și practică contrare Sfintelor Scripturi.
Art. 20. — Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:
a)
să participe activ la toate serviciile și adunările
Bisericiilocale, dacă nu au intrat sub incidența unei sancțiuni
disciplinare;
b)
să beneficieze de comuniune frățească, de sprijin
moral și
asistență spirituală;
c)
să își manifeste credința creștină și s-o promoveze
prin
activități religioase și sociale;
d)
să participe la activitățile Bisericii organizate în
familii,
lăcașuri de cult, locuri publice;
e)
să slujească și să mărturisească Evanghelia
înconformitate cu darurile spirituale primite și recunoscute de Biserică, prin
evanghelizare personală și publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în
lăcașuri de cult și în locuri publice și private, prin conducerea grupurilor
mici, precum și prin alte activități religioase. Art. 21. — Membrii Bisericii
au datoria:
a) să respecte
principiile de credință și să trăiască în acord
cu învățăturile Bibliei;
b) să
recunoască și să se supună autorității Bisericii locale;
c) să susțină
Biserica locală prin mijloace financiare și/sau
materiale;
d) să respecte
Mărturisirea de Credință și prezentul statut.
Art. 22. — (1) Comitetul de
presbiteri aplică sancțiuni disciplinare gradual, după caz, oricărui membru al
Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la Mărturisirea
de Credință, de la prezentul statut, absență îndelungată, dezbinare sau alte
abateri de la conduita creștină. Sancțiunile disciplinare privesc interzicerea
participării la Masa Domnului, a rugăciunii în public și a oricărei altei
activități în cadrul Bisericii. Ridicarea sancțiunilor disciplinare se face de
către Comitetul de presbiteri care a decis respectivele sancțiuni, în urma
constatării unei pocăințe reale a celui pus sub sancțiune. Comitetul de
presbiteri aduce la cunoștința Bisericii sancțiunile disciplinare aplicate sau
ridicate unui membru al Bisericii.
(2) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea
în fața Comitetului de presbiteri;
b) mustrarea
în fața Bisericii;
c) retragerea
temporară a unor drepturi;
d) excluderea.
(3) În desfășurarea activității
sale, Biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe
proprietatea Bisericii a accesului unor persoane care tulbură serviciile
divine.
Art. 23. — (1) Calitatea de membru
al Bisericii încetează prin transfer, retragere, excludere, absență îndelungată
nejustificată, deces.
(2) Retragerea
se face prin declarație scrisă. Excluderea setransmite persoanei excluse și se
comunică Adunării generale a membrilor, în urma cercetării și hotărârii
Comitetului de presbiteri. Excluderea se face pentru trăire în păcat,
nerespectarea Mărturisirii de Credință, a prezentului statut, producerea de
dezbinare, împărtășirea sau promovarea unor învățături străine Evangheliei sau
alte acte care compromit grav mărturia de credincios.
(3) Membrii
transferați, retrași sau excluși nu au niciun dreptasupra bunurilor și
valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul Bisericii. Dacă membrii retrași
sau excluși au statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER—UBCE,
contractul lor de muncă încetează.
Art. 24. — În urma dovezilor de
pocăință ale persoanei excluse și a solicitării scrise a acesteia, Comitetul de
presbiteri hotărăște reprimirea celui exclus și comunică Adunării generale
această decizie. Atât excluderea, cât și reprimirea se operează în evidențele
Bisericii locale.
Art. 25. — Sunt considerate
aparținătoare ale Bisericii locale următoarele persoane:
a) copiii
nebotezați ai membrilor Bisericii;
b) cele care
au acceptat în scris Mărturisirea de Credință,
dar nu sunt încă botezate.
Art. 26. — (1) Aparținătorii nu
beneficiază de drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autorității
acesteia.
(2) Comitetul de presbiteri poate
acorda asistență religioasă aparținătorilor, la cerere, respectând Mărturisirea
de Credință și mărturia creștină.
Art. 27. — Copiii membrilor
BCER—UBCE studiază religia în învățământul public cu profesori ce aparțin din
punct de vedere confesional Alianței Evanghelice din România. În cazul în care
acest lucru nu este posibil, copiii vor studia religia în bisericile locale, cu
profesori recunoscuți de Uniunea Creștină după Evanghelie, denumită în
continuare UCDE, și conform programei
Alianței Evanghelice din România, aprobată de Ministerul Educației, Cercetării
și Tineretului. De asemenea, părintele sau tutorele legal poate solicita, în
scris, conducerii școlii ca elevul să nu frecventeze ora de religie. SECȚIUNEA a 3-a
Slujitori în Biserică
Art. 28. — Fiecare membru al
Bisericii locale, pe baza principiului preoției universale, are dreptul să
slujească lui Dumnezeu și semenilor în conformitate cu darurile spirituale
primite și recunoscute de Biserica locală.
Art. 29. — (1) Frații credincioși,
cu o viață spirituală matură, pot sluji, sub autoritatea Bisericii locale, ca:
presbiteri, învățători, evangheliști, misionari, diaconi etc.
(2) Credincioșii recunoscuți de
Biserica locală pot lucra în domeniile:
a)
conducere și administrare;
b)
păstorire;
c)
edificare spirituală și echipare;
d)
proclamarea Evangheliei;
e)
întemeiere de noi biserici;
f) tineret,
adolescenți și copii;
g)
promovarea valorilor creștine în spitale, centre
deplasament, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de
reeducare, aziluri și alte organizații, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;
h)
alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.
(3) Surorile credincioase, cu o
viață spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite și
recunoscute, sub autoritatea Bisericii locale, în:
a)
lucrarea cu femeile, cu adolescenții și cu copiii;
b)
domeniul muzical;
c)
activități sociale și de caritate;
d)
promovarea valorilor creștine în spitale, centre
deplasament, grădinițe, școli, penitenciare, unități militare, școli de reeducare,
aziluri și alte organizații, cu respectarea prevederilor legale;
e)
alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credință.
(4) Autoritatea fiecărui slujitor
al Bisericii este recunoscută prin exemplul personal de viață și slujire.
Art. 30. — (1) Biserica locală,
prin Comitetul de presbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale
și/sau administrative.
(2) Comitetul de presbiteri poate
desface contractul de muncă al personalului angajat care nu își îndeplinește
îndatoririle sau care se face vinovat de abateri morale, abateri de la
Mărturisirea de Credință sau de la prezentul statut. SECȚIUNEA a 4-a
Organizarea și funcționarea Bisericii
locale
Art. 31. — Adunarea generală constă
în întrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocată anual și, în mod
excepțional, poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală
este convocată de către Comitetul de presbiteri cu cel puțin 30 de zile
calendaristice înainte, anunțându-se ordinea de zi. Ea funcționează
regulamentar dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.
Art. 32. — (1) Adunarea generală
confirmă deciziile Comitetului de presbiteri în domeniul spiritual și le validează
pe cele din domeniile organizatoric și administrativ.
(2) În domeniul
spiritual, Adunarea generală confirmănumirea slujitorilor în Biserică, numirea
slujitorilor din Biserică care lucrează ca misionari în țară și în străinătate,
excluderea și reprimirea membrilor.
(3) În domeniul
organizatoric, Adunarea generală aprobăafilierea sau retragerea din asociații
religioase, desemnarea delegațiilor Bisericii la Adunarea generală a
Comunității zonale, înființarea de unități școlare și preșcolare, de educație
religioasă, fundații, asociații, societăți misionare, așezăminte de caritate și
filantropice și altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credință, a
prezentului statut și a prevederilor legale în vigoare.
(4) În domeniul
administrativ, Adunarea generală aprobăsituația financiară a Bisericii,
angajarea și desfacerea contractului de muncă al personalului, achiziționarea
și înstrăinarea de bunuri mobile sau imobile. SECȚIUNEA a 5-a
Comitetul de presbiteri al Bisericii
locale
Art. 33. — Comitetul de presbiteri
este organul de conducere al Bisericii locale. El se întrunește lunar și ori de
câte ori este nevoie, iar trimestrial își evaluează activitatea. Cu ocazia
desfășurării lucrărilor Adunării generale, Comitetul de presbiteri își prezintă
raportul de activitate.
Art. 34. — Comitetul de presbiteri
este alcătuit dintre presbiterii Bisericii locale.
Art. 35. — Membrii Comitetului de
presbiteri sunt recunoscuți în Biserică pe baza:
a) caracterului
și calităților lor de slujire, descrise în
1Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;
b) darului
primit din partea Duhului Sfânt, practicat și
recunoscut în Biserică;
c) chemării și
responsabilității pe care și le asumă în
conducere și administrare.
Art. 36. — (1) Comitetul de
presbiteri conduce, supraveghează și răspunde pentru toate activitățile
spirituale și administrative desfășurate în Biserica locală.
(2) Comitetul de presbiteri îndeplinește următoarele
atribuții:
a) stabilirea,
motivarea și implementarea viziunii și strategiei
Bisericii locale;
b) păstorirea
și consilierea spirituală, cu obligativitatea
păstrării confidențialității;
c) consolidarea
spirituală a credincioșilor și aplicarea
învățăturilor Bibliei;
d) păstrarea
învățăturii Bibliei;
e) pregătirea
și echiparea celorlalți slujitori;
f) cooptarea
de slujitori în vederea recunoașterii lor ca
presbiteri;
g) sprijinirea
și promovarea membrilor în lucrare;
h) recomandarea
studenților pentru instituții creștine de
învățământ;
i) coordonarea
lucrătorilor din Biserică care își desfășoară
activitatea ca misionari în țară și în străinătate;
j) colaborarea
cu misionarii străini care activează sub
autoritatea Bisericii locale;
k) angajarea
și desfacerea contractului de muncă al
personalului spiritual și/sau administrativ;
l) asigurarea
disciplinei în Biserica locală.
Art. 37. — Eliberarea din slujba de
presbiter a unui membru al Comitetului de presbiteri survine în următoarele
situații:
a) trăirea în
păcat;
b) abaterea de
la caracterul presbiterului, definit de
1Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9;
c) abateri de
la Mărturisirea de Credință și de la prezentul
statut;
d) incapacitate
fizică sau intelectuală;
e) inactivitate
în cadrul Comitetul de presbiteri.
Art. 38. — Sancționarea
disciplinară a unui presbiter se realizează de către Comitetul de presbiteri,
cu aducerea cazului la cunoștința Bisericii locale.
Art. 39. — (1) Suspendarea
Comitetului de presbiteri se face la solicitarea scrisă a majorității simple a
membrilor Bisericii locale sau a majorității absolute a membrilor Comitetului
de presbiteri.
(2) Comitetul
zonal poate hotărî măsuri disciplinare, mergândpână la suspendarea Comitetului
de presbiteri, cu avizul Comitetului executiv, pentru abateri de la Mărturisirea
de Credință și de la prezentul statut, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a
conduce Biserica locală.
(3) Interimatul
se realizează prin delegare de cătreComunitatea zonală.
Art. 40. —
Reprezentarea intereselor Bisericii locale se face prin delegare de către
Comitetul de presbiteri. SECȚIUNEA a 6-a
Patrimoniul Bisericii locale
Art. 41. — (1) Biserica locală
poate avea în proprietate bunuri mobile și imobile după cum urmează:
a) case de
rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor și terenurile
aferente;
b) alte
clădiri cu dotările lor;
c) terenuri
agricole;
d) bibliotecă;
e) cimitir;
f) mijloace
auto;
g) unități de
învățământ, de caritate, centre de plasament,
aziluri, cu bunurile mobile specifice acestora, și altele.
(2) Bunurile
sacre ale Bisericii sunt: casele de rugăciune,lăcașurile de cult, cu terenurile
și anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de
cult și activităților religioase. Ele sunt imprescriptibile și insesizabile,
conform prevederilor legale în vigoare.
(3) Înstrăinarea
caselor de rugăciune și a terenurilor aferentese face de către Biserica locală,
cu avizul Comitetului zonal și al Comitetului executiv.
Art. 42. — Biserica locală
gestionează patrimoniul propriu, prin Comitetul de presbiteri, cu respectarea
legislației în vigoare și a prezentului statut.
Art. 43. — (1) Biserica locală se
întreține prin contribuția membrilor ei.
(2) Biserica
locală, potrivit legii și cu respectarea moralitățiicreștine, poate primi
daruri, contribuții, donații, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor și
aparținătorilor ei, ale unor persoane fizice sau ale unor organizații din țară
ori din străinătate. Acestea se contabilizează conform legii.
(3) Niciunul
dintre bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nupoate face obiectul
revendicărilor ulterioare.
Art. 44. — Biserica locală are
îndatorirea să contribuie la susținerea financiară a BCER—UBCE la nivel local,
zonal și național, conform hotărârilor organelor statutare.
Art. 45. — Ștampila Bisericii locale
este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice
aflate la distanță de 5 mm unul de altul, între care se înscriu inițialele
BCER—UBCE. În interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii și,
după caz, sigla și numele Bisericii.
Art. 46. — (1) Biserica locală
încetează să mai existe în momentul în care nu își mai îndeplinește scopul.
(2) În cazul în
care Biserica locală se va abate de laMărturisirea de Credință și de la
prezentul statut, acesteia i se va retrage autorizația de funcționare de către
Comitetul executiv, la propunerea Comunității zonale.
(3) În aceste
cazuri, patrimoniul Bisericii locale va fi preluatde deplin drept de către
BCER—UBCE, în prezența unui delegat din partea Comitetului executiv, pe bază de
procesverbal; repartizarea se face de către Consiliul național, la propunerea
Comitetului zonal.
Art. 47. — (1) Bisericile locale
creștine după Evanghelie și asociațiile de biserici creștine după Evanghelie
din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credință și recunosc prezentul
statut, se pot afilia la BCER—UBCE, pe bază de protocol.
(2) Bisericile locale creștine după
Evanghelie din străinătate care s-au afiliat la BCER—UBCE își vor desemna
reprezentanți în organele de coordonare, conducere și reprezentare ale UCDE, în
conformitate cu prevederile prezentului statut.
CAPITOLUL III Comunitatea
zonală
SECȚIUNEA 1
Definire și constituire
Art. 48. — (1) Comunitatea zonală este o asociere a bisericilor locale de pe raza
unuia sau a mai multor județe limitrofe, realizată în scopul de a colabora la
proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activitățile lor și de a
avea un mijloc de reprezentare în fața autorităților și în relațiile cu UCDE,
în limitele competenței sale.
(2) Fiecare
Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o zonă.Participarea la proiectele
zonei este opțională.
(3) Comunitatea
zonală se organizează și funcționează curespectarea prezentului statut și a
Mărturisirii de Credință.
(4) Un grup de
minimum 10 biserici locale cu personalitatejuridică din același județ sau din
județe limitrofe poate solicita înființarea unei comunități zonale. Comunitatea
ia ființă după obținerea acordului Consiliului național, în urma avizului
Comitetului executiv.
(5) Fiecare
comunitate zonală trebuie să facă parte din
BCER—UBCE.
(6) În aceeași
localitate nu pot funcționa două comunitățizonale.
Art. 49. — (1) Pentru obținerea
personalității juridice, Comunitatea zonală va adresa UCDE o cerere scrisă,
care va fi însoțită de următoarele documente:
a) procesul-verbal
al Adunării generale, din care să rezulte căminimum trei pătrimi din numărul
reprezentanților împuterniciți de bisericile locale pentru Adunarea generală
respectivă solicită
Consiliului național dobândirea personalității juridice;
b) solicitarea
scrisă a bisericilor din Comunitatea zonală, caredoresc acordarea
personalității juridice, semnată de membrii comitetelor locale de presbiteri.
(2) Procesul-verbal
va fi semnat și de către membrulComitetului executiv care a participat la
Adunarea generală.
(3) Eliberarea
și retragerea autorizației de funcționare aComunității zonale ca persoană
juridică se fac de către Comitetul executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului
național.
Art. 50. — Bisericile aparținând unei naționalități
conlocuitoare se pot constitui în comunități etnice, similare celor zonale, cu
obligația menținerii unității BCER —
UBCE. În acest caz, comunitatea poartă numele naționalității respective. SECȚIUNEA a 2-a
Adunarea generală a Comunității
zonale
Art. 51. — (1) Adunarea generală a
Comunității zonale este organul de conducere al Comunității zonale.
(2) Adunarea
generală a Comunității zonale este alcătuitădin delegați ai bisericilor locale
din zonă, în proporție de 1 la 30 de membri.
(3) Bisericile
locale cu mai puțin de 30 de membri au dreptulla un delegat.
Art. 52. — (1) Adunarea generală a
Comunității zonale se întrunește cel puțin o dată pe an. Convocarea o face
Comitetul zonal cu 30 de zile înainte de întâlnire. Adunarea generală a
Comunității zonale este valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din
numărul delegaților.
(2) Dacă nu se întrunește numărul
de delegați potrivit alin. (1), ședința se suspendă două ore și se reia în
același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se
vor lua cu majoritatea de trei pătrimi din numărul celor prezenți.
Art. 53. — Adunarea generală a
Comunității zonale îndeplinește următoarele atribuții:
a) aprobă
schema de personal întocmită de Comitetul zonal;
b) stabilește
contribuția anuală pentru susținerea Comunității
zonale, la propunerea Comitetului zonal;
c) decide
achiziționarea și înstrăinarea de bunuri
mobile și
imobile;
d) decide
asupra modului de administrare a patrimoniului
Comunității zonale;
e) aprobă și
descarcă bugetul anual al Comitetului zonal;
f) propune
Comitetului executiv suspendarea autorizației de
funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de
criză.
Art. 54. — (1) Adunarea generală
are caracter electiv, de regulă o dată la 4 ani, când alege:
a) Comitetul
zonal dintre presbiterii desemnați de către
bisericile locale;
b) președintele,
vicepreședintele și secretarul Comunitățiizonale, după caz;
c) coordonatorii
de comisii;
d) reprezentanții
comitetelor zonale în Consiliul național, înproporție de 1 la 600 de membri ai
Comunității zonale, și delegații pentru Conferința națională a BCER—UBCE,
dintre membrii Comitetului zonal, în proporție de 1 la 200 de membri;
e) 2 sau 3
cenzori cu atribuția de a controla gestiuneaComunității zonale și de a întocmi
rapoarte către Adunarea generală anuală.
(2) La
Adunarea generală electivă participă cu statut de invitat un membru al
Comitetului executiv. SECȚIUNEA a 3-a
Comitetul zonal al Comunității zonale
Art. 55. — (1) Comitetul zonal este
organul permanent de îndrumare și asistență al Comunității zonale, fiind compus
din 5 până la 17 membri.
(2)
Comitetul zonal se întrunește cel puțin o dată la 3
luni.
(3)
Comitetul zonal este valabil constituit dacă sunt
prezentecel puțin două treimi din numărul membrilor.
(4)
Deciziile Comitetului zonal se iau cu majoritatea
absolută.
Art. 56. — În cazul în care un
membru al Comitetului zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va
coopta un membru al Adunării generale al Comunității zonale, urmând ca prima
Adunare generală a Comunității zonale să aprobe cooptarea sau să aleagă altă persoană.
Art. 57. — Comitetul zonal îndeplinește următoarele
atribuții:
a)
coordonează activitatea Comunității zonale între
adunările
generale;
b)
menține legătura cu comitetele bisericilor locale;
c)
urmărește aplicarea Mărturisirii de Credință și a
prezentului statut în activitatea bisericilor;
d)
sprijină bisericile locale în probleme de
reprezentare,
organizare, funcționare și disciplină, la cerere;
e)
încurajează și sprijină material și spiritual
înființarea de noi
biserici;
f) avizează
înființarea de noi biserici;
g)
organizează programe de învățământ și cursuri biblice;
h)
acordă ajutor material bisericilor și persoanelor
aflate în
nevoie;
i) sprijină și
organizează tabere pentru tineret, adolescenți și
copii;
j) sprijină
material și spiritual activitatea în case de odihnă,aziluri de bătrâni, centre
de plasament, edituri, tipografii, școli, studiouri de radio și televiziune și
alte activități organizate în cadrul Comunității zonale;
k)
întocmește schema de personal a Comunității
zonale,angajează, desface contractul de muncă și coordonează
activitatea
personalului;
l) solicită
Comitetului executiv avizarea suspendării unuicomitet de presbiteri al unei
biserici locale aflate în situație de criză;
m)
propune Adunării generale suspendarea autorizației de
funcționare a unei biserici locale aflate în situație de
criză;
n)
duce la îndeplinire hotărârile și sarcinile
încredințate deAdunarea generală, precum și pe cele încredințate de BCER—
UBCE;
o)
transmite către Comitetul executiv procesul-verbal
întocmit
cu ocazia Adunării generale elective a Comunității zonale;
p)
aprobă membrii comisiilor de lucru propuși
decoordonatorii acestora;
r) propune
spre aprobare Adunării generale cuantumul
contribuției anuale de susținere a zonei;
s) propune
dezvoltarea de strategii zonale;
ș) hotărăște asupra cheltuielilor
necesare susținerii activității Comunității zonale.
Art. 58. — Întrunirile Comitetului
zonal sunt conduse de către președinte, vicepreședinte și secretar, după caz,
și de un prezidiu ales.
Art. 59. — Comitetul zonal emite
hotărâri care sunt semnate de către persoanele desemnate. Reprezentarea
intereselor Comunității zonale pe plan oficial se va face prin delegări de
către Comitetul zonal.
Art. 60. — Președintele duce la
îndeplinire hotărârile Comitetului zonal. El îndrumă și coordonează activitatea
personalului angajat.
Art. 61. — Secretarul Comunității
zonale îndeplinește următoarele atribuții:
a)
asigură
corespondența Comunității zonale;
b)
întocmește procesele-verbale ale Adunării generale
zonale și ale ședințelor Comitetului zonal;
c)
asigură orice alte evidențe necesare activității
Comunității
zonale;
d)
transmite în scris bisericilor locale hotărârile luate
deComitetul zonal.
Art. 62. — (1) În cadrul
Comunității zonale funcționează următoarele comisii:
a) învățământ
— mass-media;
b) tineret —
adolescenți — copii;
c) păstorire —
disciplină;
d) evanghelizare
— misiune;
e) financiar —
juridic;
f) construcții
— ajutorări.
(2) Comunitatea
zonală poate înființa și alte comisii.
(3) În fiecare
comisie, compusă din 2 până la 8 membri, vaactiva un coordonator. Coordonatorii
acestor comisii sunt de drept membri în Comitetul zonal.
(4) Fiecare
membru al Comitetului zonal face parte dintr-ocomisie.
(5) Membrii
Comitetului executiv ai UCDE nu pot avearesponsabilități de coordonare în
comunitățile zonale SECȚIUNEA a 4-a
Patrimoniul Comunității zonale
Art. 63. — (1) Comunitatea zonală are patrimoniu propriu.
Acesta poate fi compus din:
a) clădiri și
terenuri;
b) edituri,
tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru
radio și televiziune;
c) echipamente
tehnice;
d) mijloace
auto;
e) alte bunuri
mobile și imobile.
(2) Înstrăinarea
bunurilor din patrimoniu se face numai cuhotărârea Adunării generale a
Comunității zonale, iar înstrăinarea clădirilor și a terenurilor din patrimoniu
se face și cu avizul Comitetului executiv.
(3) Bunurile
sacre sunt: casele de rugăciune, lăcașurile decult, cu terenurile și anexele
aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și
activităților religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile și insesizabile,
conform dispozițiilor legale în vigoare.
Art. 64. — Patrimoniul Comunității
zonale provine și se întreține din contribuția bisericilor componente, prin
donații și/sau sponsorizări din țară și din străinătate.
Art. 65. — Ștampila Comunității
zonale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice
aflate la distanța de 5 mm unul de altul, între care se înscriu inițialele
„BCER—UBCE”. În interiorul cercului mic se înscriu cuvintele „Comunitatea
zonală”, urmate de numele zonei.
Art. 66. — (1) Desființarea unei
comunități zonale sau etnice a bisericilor creștine după Evanghelie se poate
face de către Adunarea generală a Comunității zonale sau etnice, cu votul a cel
puțin două treimi din numărul membrilor ei. Convocarea se face de către
Comitetul zonal, cu cel puțin 30 de zile înainte. Hotărârea desființării
Comunității zonale se aprobă cu cel puțin trei pătrimi din numărul voturilor
celor prezenți. De asemenea, Adunarea generală a Comunității zonale va decide
repartizarea patrimoniului, cu avizul Consiliului național.
(2) Divizarea sau comasarea unei
comunități zonale sau etnice existente se face prin hotărâre a Consiliului
național, la inițiativa Comunității zonale respective.
CAPITOLUL
IV
Uniunea Creștină după Evanghelie
SECȚIUNEA 1
Definire
Art. 67. — (1) Uniunea Creștină
după Evanghelie este organul național de reprezentare a intereselor BCER—UBCE
și un mijloc de slujire și asistență acordată bisericilor creștine după
Evanghelie locale și celorlalte părți componente ale BCER— UBCE.
(2)
UCDE nu este ierarhie ecleziastică.
(3)
Organele de coordonare, conducere și reprezentare
aleUCDE sunt: Conferința națională, Consiliul național, Comitetul executiv.
SECȚIUNEA a 2-a
Conferința națională a BCER—UBCE
Art. 68. — (1) Conferința națională
a BCER—UBCE este structura națională de coordonare și îndrumare a BCER— UBCE.
(2) Conferința
națională se întrunește în mod ordinar o datăla 4 ani și are caracter electiv
și, în mod extraordinar, la cererea scrisă a două treimi din numărul membrilor
Consiliului național.
(3) Conferința
națională a BCER—UBCE este compusă dindelegații comunităților zonale, aleși în
proporție de un delegat la 200 de membri.
Art. 69. — (1) Convocarea
Conferinței naționale se face de către Comitetul executiv, ca urmare a deciziei
Consiliului național al BCER—UBCE, cu cel puțin 30 de zile calendaristice
înainte, comunicându-se în scris comunităților zonale locul, data și ordinea de
zi. Conferința națională este valabil întrunită dacă participă cel puțin trei
pătrimi din numărul delegaților.
(2) Dacă nu se întrunește numărul
de delegați potrivit alin.(1), ședința se suspendă două ore și se reia în
același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar hotărârile se
vor lua cu majoritate de trei pătrimi din numărul celor prezenți.
Art. 70. — Conferința națională
este condusă de președintele UCDE și de un prezidiu desemnat de Consiliul
național. Conferința națională electivă este condusă, după raportul de
activitate, de către un prezidiu ales.
Art. 71. — (1) Conferința națională
îndeplinește următoarele atribuții:
a) alege prin
vot secret membrii Comitetului executiv dintre
membrii Consiliului național;
b) hotărăște
asupra problemelor doctrinare, de viziune șistrategie, propuse de Comitetul
executiv și aprobate de Consiliul național;
c) aprobă
modificările la prezentul statut cu majoritate de
două treimi din numărul delegaților prezenți;
d) aprobă prin
vot Mărturisirea de Credință, precum șimodificările conținutului acesteia, la
propunerea Consiliului național, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul
delegaților prezenți.
(2) Hotărârile Conferinței
naționale sunt obligatorii pentru toate părțile componente ale BCER—UBCE.
SECȚIUNEA a 3-a
Consiliul național
Art. 72. — (1) Consiliul național
este structura de conducere, coordonare și control al BCER—UBCE, între
sesiunile
Conferinței naționale.
(2) Consiliul
național este alcătuit din reprezentanțiicomunităților zonale, aleși în
proporție de 1 la 600 din numărul membrilor. În cazul în care nu au demisionat
sau nu au fost demiși, membrii Comitetului executiv care și-au încheiat mandatul
sunt de drept membri ai Consiliului național pentru următorul mandat, fără să
afecteze norma de reprezentare a Comunității zonale din care fac parte.
(3) Consiliul
național se întrunește de două ori pe an și ori decâte ori este nevoie.
(4) Convocarea
Consiliului național se face de cătreComitetul executiv cu cel puțin 30 de zile
calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data și ordinea de zi.
(5) Consiliul
național este valabil întrunit dacă participă celpuțin trei pătrimi din numărul
membrilor acestuia.
(6) Dacă nu se
întrunește numărul de delegați potrivitalin. (5), ședința se suspendă două ore
și se reia în același loc, cu aceeași ordine de zi, cu delegații prezenți, iar
hotărârile se vor lua cu o majoritate de trei pătrimi din numărul celor
prezenți.
Art. 73. — (1) Consiliul
național îndeplinește următoarele
atribuții:
a) îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv și
a comisiilor de specialitate;
b)
urmărește respectarea
Mărturisirii de Credință și a
prezentului statut;
c)
îndrumă și controlează activitatea financiară a
Comitetului
executiv prin comisia financiară;
d)
propune Conferinței naționale modificări ale
prezentului
statut sau ale Mărturisirii de Credință;
e)
confirmă rectorul Institutului Teologic Creștin după
Evanghelie „Timotheus”, ales de Senatul institutului;
f) revocă
rectorul Institutului Teologic Creștin dupăEvanghelie „Timotheus”, ales de
Senatul institutului, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credință sau
trăire în păcat;
g)
aprobă prin vot excluderea din BCER—UBCE a
uneiBiserici locale, la propunerea Adunării generale a Comunității zonale
respective, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor prezenți,
pentru abateri de la Mărturisirea de Credință și/sau de la prezentul statut.
Patrimoniul Bisericii va rămâne în proprietatea Comunității zonale sau, după
caz, a BCER—
UBCE;
h)
aprobă moțiuni privitoare la morală, libertate
religioasă,precum și alte probleme de interes major, la propunerea
Comitetului executiv;
i) aprobă
afilierea BCER—UBCE la organizații religioase din
țară sau din străinătate ori retragerea din acestea;
j) aprobă
afilierea la BCER—UBCE a bisericilor localecreștine după Evanghelie din
străinătate, la propunerea
Comitetului executiv;
k)
convoacă Conferința națională extraordinară,
prinComitetul executiv, la solicitarea scrisă a cel puțin două treimi din
numărul membrilor Consiliului național;
l) aprobă
organigrama de funcționare a Comitetului executiv;
m)
stabilește nivelul contribuției anuale pentru
susținerea
activității generale a BCER—UBCE;
n)
aprobă înființarea unor comisii, departamente de
lucru,
când este nevoie;
o)
duce la îndeplinire orice alte atribuții încredințate deConferința națională.
(2) În luarea hotărârilor, votul
președintelui decide în caz de paritate.
Art. 74. — (1) În cadrul BCER—UBCE
funcționează următoarele comisii naționale:
1. învățământ
— mass-media;
2. tineret —
adolescenți — copii;
3.
păstorire — disciplină;4. misiune — evanghelizare; 5.
financiar — juridic.
(2) La nivel
național se pot înființa și alte departamente delucru.
(3) Fiecare
comisie este condusă de 3 consilieri aleși deConsiliul național.
(4) Coordonatorii
comisiilor comunităților zonale sunt membriîn comisiile naționale similare.
(5) Fiecare
membru al Consiliului național are datoria săsprijine activitatea unei comisii
naționale.
Art. 75. — Comisiile naționale
îndeplinesc următoarele atribuții:
a) sprijină
prin recomandări activitatea Comitetului
executiv;
b) fac
recomandări pentru programa de învățământ propusăde conducerea unităților de
învățământ cu pregătire teologică și pregătire generală ce ființează în cadrul
BCER—UBCE;
c) propun
Comitetului executiv linii directoare cu privire la
problemele doctrinare de viziune și strategie;
d) propun
soluții Comitetului executiv pentru rezolvareaproblemelor majore ale BCER—UBCE
între întrunirile
Consiliului național pe probleme specifice;
e) propun
Comitetului executiv subiecte pentru ordinea de zia Consiliului național.
SECȚIUNEA a 4-a
Comitetul executiv
Art. 76. — (1) Comitetul executiv
este organul de reprezentare și conducere al BCER—UBCE și este ales de
Conferința națională dintre membrii Consiliului național, pentru o perioadă de
4 ani.
(2) Comitetul executiv este compus
din președinte, vicepreședinte și secretar general.
Art. 77. — Comitetul executiv îndeplinește următoarele atribuții:
a)
coordonează activitatea BCER—UBCE între întâlnirile
Consiliului național;
b)
duce la îndeplinire hotărârile Conferinței naționale
și ale
Consiliului național;
c)
informează Consiliul național asupra activităților
desfășurate între sesiunile acestuia;
d)
reprezintă interesele BCER—UBCE în fața statului;
e)
reprezintă interesele BCER—UBCE în relațiile
interconfesionale naționale și internaționale;
f) hotărăște
data convocării Consiliului național;
g)
angajează și desface contractul de muncă al personalului,conform organigramei de
funcționare aprobate de Consiliul național;
h)
prezintă raport de activitate în fața Conferinței
naționale;
i) convoacă,
în termen de 45 de zile, Conferința naționalăextraordinară, la solicitarea
scrisă a două treimi din numărul membrilor Consiliului național;
j) emite
decizii interne sau hotărâri în cadrul activității sale
curente;
k)
mediază, la cerere, între structurile componente ale
BCER—UBCE;
l) aprobă
suspendarea Comitetului de presbiteri, la
propunerea Comitetului zonal;
m)
propune Consiliului național anularea autorizației de
funcționare a unei Biserici locale aflate în situație de
criză;
n)
coordonează editarea publicației centrale a BCER—
UBCE;
o)
emite deciziile referitoare la personalul angajat;
p)
îndeplinește orice alte atribuții date în competența
sa deConsiliul național.
Art. 78. — Președintele
îndeplinește următoarele atribuții:
a) reprezintă
BCER—UBCE atât pe plan intern, cât și extern;
b) coordonează
activitatea Comitetului executiv;
c) coordonează
activitatea unor comisii stabilite de Consiliul
național;
d) participă
la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor
generale zonale și vizitează bisericile locale;
e) semnează
împreună cu secretarul general documentele
financiare ale BCER—UBCE.
Art. 79. — Vicepreședintele
îndeplinește următoarele atribuții:
a) coordonează
activitatea unor comisii stabilite de Consiliul
național;
b) participă
la întâlnirile comitetelor zonale sau ale adunărilor
generale zonale și vizitează bisericile locale;
c) înlocuiește
președintele în lipsa acestuia, cu delegare.
Art. 80. — Secretarul general
îndeplinește următoarele atribuții:
a)
coordonează activitatea unor comisii stabilite de
Consiliul
național;
b)
înlocuiește președintele în lipsa acestuia și
avicepreședintelui, cu delegare;
c)
participă la întâlnirile comitetelor zonale sau ale
adunărilor
generale zonale și vizitează bisericile locale;
d)
coordonează activitatea angajaților UCDE;
e)
transmite convocările pentru întrunirile Consiliului
național
și ale Conferinței naționale;
f) semnează
împreună cu președintele documentele
financiare ale UCDE.
SECȚIUNEA a 5-a
Consilieri naționali
Art. 81. — (1) Consilierii
comisiilor naționale îndeplinesc următoarele atribuții:
a) coordonează
activitatea comisiei pe care o conduc,
împreună cu reprezentantul Comitetului executiv;
b) prezintă
raport de activitate în fața Consiliului național o
dată pe an;
c) creează și
implementează o viziune și strategie în
domeniul lor de activitate.
(2) Comisiile naționale se
întâlnesc cel puțin o dată pe an, iar convocarea o fac membrii Comitetului
executiv cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în
scris locul, data și ordinea de zi.
SECȚIUNEA a 6-a
Instituții de învățământ
Art. 82. — În cadrul BCER—UBCE pot funcționa instituții de învățământ de
grad universitar și preuniversitar. Relațiile dintre BCER—UBCE și instituțiile
de învățământ se stabilesc pe bază de protocol. Școlile biblice existente pot
încheia parteneriate cu BCER—UBCE, conform prezentului statut.
Art. 83. — (1) Fiecare instituție
de învățământ care a încheiat protocol va avea în bordul de coordonare
reprezentanți numiți de conducerea părților componente ale BCER—UBCE de care
aparțin, cu acordul conducerii școlii biblice respective.
(2) Denunțarea
protocolului sau retragerea autorizației defuncționare eliberate de UCDE duce
la încetarea activității de învățământ a instituției respective în cadrul
BCER—UBCE.
(3) Odată cu
denunțarea protocolului sau cu retragereaautorizației de funcționare eliberate
de UCDE, avizul dat la înființare se retrage.
(4) UCDE poate
înființa școli biblice cu personalitate juridică.
Art.
84. — În cadrul BCER—UBCE funcționează Institutul Teologic Creștin după
Evanghelie „Timotheus“, cu personalitate juridică. Institutul Teologic Creștin
după Evanghelie „Timotheus” funcționează în conformitate cu legislația în
vigoare și sub autoritatea Consiliului național, pe bază de autorizație
eliberată de UCDE. Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus“ se supune
controlului financiar al comisiei financiare.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 85. — Biserica locală,
Comunitatea zonală și toate părțile componente ale BCER—UBCE sunt obligate să
transmită date cu caracter general solicitate de UCDE.
Art. 86. — (1) Bugetul UCDE se
realizează din cotizația fiecărei Biserici locale, în funcție de numărul de
membri.
(2) Se pot realiza venituri și din alte surse financiare.
Art. 87. — Controlul financiar
intern se efectuează prin personal specializat, conform dispozițiilor legale în
vigoare.
Art. 88. — (1) BCER—UBCE și/sau
UCDE dețin în proprietate bunuri mobile și imobile necesare desfășurării în
bune condiții a activității acestora.
(2) Bunurile sacre sunt: casele de
rugăciune, lăcașurile de cult, cu terenurile și anexele aferente, cimitirele
confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult și activităților
religioase. Aceste bunuri sunt imprescriptibile și insesizabile, conform
prevederilor legale în vigoare.
Art. 89. — BCER—UBCE are două categorii de personal: a)
personal specific activității spirituale;
b) personal tehnico-administrativ de specialitate.
Art. 90. — UCDE își alege, numește
și angajează personalul necesar din
cadrul membrilor BCER—UBCE.
Art. 91. — (1) Comitetul executiv
poate desface contractul de muncă al angajaților UCDE în cazul în care aceștia
s-au făcut vinovați de încălcarea Mărturisirii de Credință și a prezentului
statut, precum și pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
(2) Pentru personalul prevăzut la
art. 89 lit. a) este necesar avizul Comitetului zonal.
Art. 92. — Hotărârile luate și
actele încheiate în cadrul BCER— UBCE cu încălcarea prevederilor prezentului
statut sunt nule.
Art. 93. — Ștampila BCER—UBCE va fi
rotundă, cu diamentrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la o
distanță de 5 mm, între care se înscrie: BCER—UBCE. Periferia cercului este
simplă. În interiorul cercului mic se află sigla.
Art. 94. — Folosirea denumirii
„Cultul Creștin după Evanghelie din Republica Populară Română”, recunoscut pe baza
Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu
modificările și completările ulterioare, și Decretului nr. 1.203/1950 pentru
aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Cultului Creștin după
Evanghelie din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările
ulterioare, sub care au funcționat Bisericile Creștine după Evanghelie din
România, încetează odată cu aprobarea prezentului statut și se va folosi numai
denumirea „Biserica Creștină după Evanghelie din România — Uniunea Bisericilor
Creștine după Evanghelie”. Art. 95. — Sediul UCDE este în București.
Art. 96. — (1) Prezentul statut a
fost aprobat de Conferința națională a BCER—UBCE din data de 13 octombrie 2007.
(2) Modificările
și completările la prevederile prezentuluistatut se vor face prin hotărâre a
Conferinței naționale a BCER —
UBCE.
(3) Pentru
viața internă a BCER—UBCE modificările șicompletările făcute de Conferința
națională își produc efectul din momentul aprobării.
(4) Acestea vor
urma procedura aplicată la aprobareaprezentului statut.
sursă: bcev.ro
© bcevbaicoi.tk 2014. Toate drepturile rezervate.